CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Iubirea nu se poate adapta
Iubirea nu este un
lucru al minții, nu-i așa? Iubirea nu este doar actul sexual, nu? Iubirea este
ceva ce mintea nu poate concepe. Iubirea este ceva care nu poate fi formulat.
Și fără iubire vei deveni legat; în lipsa iubirii te căsătorești, apoi, în
această căsătorie, voi singuri vă auto-reglați reciproc. Minunată expresie! Vă
adaptați singuri față de celălalt, ceea ce din nou este un proces intelectual, nu-i așa... Această adaptare este evident un
proces mental. Orice adaptare este. Dar, cu siguranță iubirea nu se poate
adapta. Știți asta, domnilor, nu-i așa că atunci când iubești pe cineva, nu
există adaptare. Există doar fuziunea completă. Doar atunci când nu există
iubire, vom începe să ne adaptăm, iar această adaptare este numită căsătorie.
Prin urmare, căsătoria nu reunește, deoarece este chiar o sursă de conflict, o
luptă între doi oameni. Este o problemă extrem de complexă, la fel ca toate
problemele, chiar mai mare, deoarece apetitul, impulsul, este atât de puternic.
Deci, mintea care doar se auto-adaptează nu poate fi niciodată castă. Mintea
care caută fericirea prin sex, nu poate fi niciodată castă. Deși momentan putem
avea în acest act dăruire de sine, uitare de sine, chiar căutarea fericirii
care este din minte, face mintea imorală. Castitatea vine în ființă doar atunci
când există iubire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu