CARTEA VIETII – Meditatii zilnice
cu Krishnamurti
Nu există decât dorința
Nu există nici o
entitate separată de dorință, nu există decât dorința, nu există cineva care
râvnește. Dorința, pofta capătă diferite măști, în diferite momente, în funcție
de propriile interese. Memoria acestor variate interese întâlnește noul, aduce
conflictul și astfel se naște cel care alege, impunându-se ca o entitate
separată și distinctă de dorință. Dar entitatea nu este diferită de calitățile
sale. Entitatea care încearcă să umple goliciunea sau să se îndepărteze de
aceasta, de ceea ce este incomplet, de singurătate, nu este diferită de ceea ce
vrea să evite; ea asta este. Nimeni nu poate fugi de el însuși, tot ceea ce
poate face este să se înțeleagă. El este singurătatea lui, golul lui, și atâta
timp cât el o consideră ca pe ceva separat de el însuși, va fi în iluzie și
conflict fără sfârșit. Atunci când trăiește direct faptul că el este propria sa
singurătate, doar atunci poate exista eliberarea de frică. Frica există numai
în relație cu o idee, iar ideea este răspunsul memoriei ca și gândire. Gândul
este rezultatul experienței; și deși se poate medita asupra vacuității sau se
pot avea senzații cu privire la aceasta, nu se poate cunoaște în mod direct
vacuitatea. Cuvântul singurătate, cu amintirile sale de durere și teamă
împiedică experimentarea acesteia din nou. Cuvântul este memoria, iar atunci
când cuvântul nu mai este important relația dintre experimentator și experiență
este cu totul diferită, atunci această relație este directă și nu prin
intermediul unui cuvânt prin memorie, atunci experimentatorul este experiența,
care singură aduce eliberarea de frică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu