marți, 26 martie 2013

26 MARTIE


CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Față în față cu realitatea
   Ne este frică de realitate sau de o idee cu privire la realitate? Ne este frică de ceva așa cum este, sau ne este frică de ceea ce credem că este? De moarte, de exemplu. Realitatea este ceva, iar ideea despre realitate este cu totul altceva. Îmi este frică de cuvântul moarte sau de faptul în sine? Deoarece îmi este frică de cuvânt, de idee, niciodată nu înțeleg realitatea, niciodată nu o privesc, niciodată nu sunt în relație directă cu realitatea. Doar atunci când sunt în deplină comuniune cu realitatea, nu există frică. Dacă nu sunt în comuniune cu realitatea, atunci există frica, și nu există comuniune cu realitatea atâta timp cât am o idee, o opinie, o teorie despre realitate, deci trebuie să-mi fie foarte clar dacă îmi este frică de cuvânt, de idee sau de realitate. Dacă mă aflu față în față cu realitatea, nu este nimic de înțeles cu privire la aceasta: realitatea este aici, și eu o pot administra. Dacă îmi este frică de cuvânt atunci eu trebuie să-l înțeleg, să parcurg tot procesul a ceea ce implică cuvântul.
        Opiniile mele, ideile mele, experiențele și cunoștințele mele cu privire la realitate sunt cele care creează frica. Atâta timp cât există verbalizarea realității, numirea realității și prin urmare identificarea sau condamnarea acesteia, atâta timp cât gândirea judecă realitatea ca un observator, trebuie să existe frica. Gândirea este un produs al trecutului, ea poate exista doar prin verbalizare, prin simboluri, prin imagini. Atâta timp cât gândirea este cea care privește sau traduce realitatea, trebuie să existe frica. Gândirea este un produs al trecutului, ea poate exista numai prin verbalizare, prin simboluri, prin imagini; atâta timp cât gândirea privește sau interpretează realitatea, trebuie să existe frică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu